Anul înmatriculăriI: 2020
Date de contact:
E-mail: pop.ionucu [@] yahoo.com / pop.ioan2 [@] ubbcluj.ro
Ionucu Pop este un tânăr cercetător înmatriculat la Școala Doctorală de Studii Lingvistice și Literare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Teza sa de doctorat vizează diversele recursuri la folclor ale Cercului Literar de la Sibiu, având studiul de caz aplicat pe scrierile lui Ion D. Sîrbu. Doctorandul se află sub coordonarea doamnei prof. univ. dr. Ioana Bican. A publicat articole și recenzii în reviste literare și științifice precum „Vatra”, „Echinox”, „Studia UBB Philologia”, „Dacoromania Litteraria”, „Revista Transilvania”, „Anuarul Arhivei de Folclor” al IAFAR etc. Demersul său filologic vizează interferențele culturii populare cu literatura cultă, îmbinând critica și istoria literară actuale cu studii de folcloristică, etnologie, antropologie culturală, mitologie populară românească, istoria religiilor, filosofia culturii etc. A absolvit, în cadrul Facultății de Litere, UBB, nivelul licență în 2018, specializarea EN-RO și nivelul master în 2020, la secția Studii Literare Românești
Titlul actual al tezei
Mituri, rituri și forme foclorice în scrierile Cercului Literar de la Sibiu
Abstractul tezei
Cum se poate vorbi despre folclor sau mitologie în cadrul unei grupări literare atât de determinate în a combate confuzia dintre estetic și etnic? Opoziția fățișă a cerchiștilor față de amenințarea revenirilor „neo-sămănătoriste” (atitudini literare care manifestă o implicită reverență față de cultura rurală) în anii `40 a devenit, încă din zilele incipiente ale grupului, o opțiune emblematică. În realitate, pentru a se particulariza și legitima, gruparea literară din Ardeal își aduce contribuția în acele sectoare sau „vârste” în care cultura românească este profund deficitară (goticul, barocul și, mai important, clasicismul – mișcări exclusiv occidentale). În acest sens, programul Cercului Literar de la Sibiu promovează un alt mod de înțelegere a specificului național. Cercetarea nu rămâne doar în granițele tematiii literare, ci pătrunde obligatoriu și în terenul minat al ideologiei literare. Această moștenire canonică, încărcată cu referințe la folclorul și mitologia autohtonă, devine elementul față de care cercul de la Sibiu își construiește ruptura. Cât de fideli rămân cerchiștii în opera lor acestor coordonate polemice, constituie, printre altele, obiectul nostru de cercetare.